Smart Cities Days 2020: Utilități și mediu

25 iunie 2020

Marius Bostan, coordonatorul dezbaterii Smart Cities DaysÎn  această zi ne-am concentrat pe nevoile administrației publice, pe soluțiile oferite de campaniile de tehnologie, pe nevoile în general de tehnologii inteligente.

Aceste soluții ne fac viața mai ușoară, ne fac să câștigam timp și ne ajuta la reducerea costurilor. Astăzi, în cea de a patra zi, mai mult decât în zilele procente, am văzut care sunt nevoile specifice pentru utilități și mediu (servicii publice, servicii principale oferite de companii). 

Cătălin Iapă, Secretar de Stat MLPDA afirmă ca misiunea Ministerului Dezvoltării este aceea de a dezvolta infrastructura din România, dar, mai mult decât atât, această să fie una inteligentă, să fie cât mai aproape de cetățean și cât mai ușor de utilizat de persoanele la care se adresează. Cu titlu de exemplu, cel mai important proiect derulat de Ministerul Dezvoltării care are legătură cu conceptul de ”Smart Cities” este extinderea rețelelor de gaz din România prin care Ministerul își dorește să dubleze numărul de locuințe conectate la rețeaua de gaz. Acest proiect este realizat din fonduri europene cu care se preconizează atragerea a un milion de euro, însă ceea ce este cel mai important referitor la acest proiect este că rețele de gaz vor fi rețele inteligente, ceea ce însemna că acestea vor putea fi simulate și urmărite într-un centru de calcul automat. Astfel, dacă va apărea o defecțiune în rețea, această va fi sesizată, poate fi închisă și se poate urmări consumul din rețea în timp real. Ministerul are o serie de investiții în localități, exact pe zona de utilități. Cele mai multe sunt în comune, legate de canalizare, alimentare cu apă, transport, salubritate etc.

 Mircea Văitiș, IoT Sales Manager Orange Romania,  a  precizat că zona de IoT este o zona aflată în centrul discuțiilor de ceva timp, în special pentru că multe companii de utilități au folosit această platforma gândită pentru a putea cere date în orice timp de conexiune, fie ca vorbim de 4G, fie 5G în viitor, dar și de tehnologiile Pure Power destinate în principal companiilor de utilități, Exista o multitudine de soluții, pornind de la conectivitate de tip low power, astfel că Orange a început să facă deja  implementare de rețea LoRa în București, Iași, precum și în alte orașe din țară. Cum interesul există, Orange România stă la dispoziția clienților pentru a-i ajuta să implementeze astfel de soluții. Pe măsură ce proiectele apar, se va face implementarea, iar în București conectarea se poate face din price punct, de oricine, existând acoperire 100%.

LoRa este o tehnologie similara celor celulare, o tehnologie radio, destinată dispozitivelor care nu au alimentare și  funcționează cu o baterie internă care este construită să dureze minim durata de viață a echipamentului, adică 5 ani, 7 ani, 10 ani. Este o tehnologie prin care putem aduce datele din contoare, spre exemplu, într-o platformă și de acolo în CRM-ul companiei de utilități. Pe scurt, sunt device-uri care recepționează date și le retransmit mai departe, funcționează ca un mediu de comunicație radio prin care datele ajung direct la companii, fără a fi nevoie ca cineva să se deplaseze în teren, datele putând fi urmărite în timp real.

 Corina Popescu, Director General Electrica, afirmă că Electrica își dorește să fie o companie fanion, modernă, agilă, în care cuvântul ”Smart” să se regăsească în toate proiectele. Astfel, tot sectorul energetic este în faza unei noi provocări, pentru că ne întâlnim tot mai des cu idei precum ”Green Deal” sau de tranziție de la o structura a sistemelor energetice către un sistem în care totul este preconizat a fi ”Green”. Strategia la nivel de grup se bazează pe 3 piloni, Compania Electrica se orientează, în primul rând, spre extinderea portofoliului său (deja s-a semnat prima tranzacție pentru achiziția unui parc de producție solară în grup), încearcă integrarea, dezvoltarea pe partea de producție și dezvoltarea portofoliului de activități. Compania Electrica vede viitorul ca pe o piramidă echilaterala în care vârfurile sunt: (i) „Green” și de carbonare, (ii) digitalizare (servicii complete de furnizare de servicii reprezintă viitorul, în viziunea companiei) și (iii) sustenabilitatea business-ului.

Doamna Popescu spune că pentru a ajuta la dezvoltarea Smart Cities ar trebui să vina în susținerea consumatorilor cu soluții integrate, în care, spre exemplu, Compania Electrica nu mai reprezintă un simplu furnizor de electricitate, ci un furnizor de servicii integrate, indiferent dacă aceste servicii se numesc furnizarea de servicii de electricitate, de gaze si, poate pe viitor, furnizarea servicii de comunicații și de internet. Compania Electrica dezvoltă deja tehnologia PLS în proiectele de Smart Mattering (transmiterea datelor de la contor în punctele centrale se face, în anumite proiecte, folosind această tehnologie PLS). De asemenea, rețeaua trebuie dezvoltată în așa fel încât să se permită instalarea de stații electrice pentru mașini (în anumite capitale din Europa deja nu se mai permite accesul mașinilor în zona centrala, dacă nu sunt electrice). Mai mult, partea de iluminat public și eficiența energetică a clădirilor reprezintă doua aspecte care sunt încă neexplorate la nivelul României și reprezintă un segment de business clar, asupra căruia dacă ne aplecam și reușim să atragem fonduri europene asupra lor, vom reușit să schimbam fața orașelor noastre.

 Laurențiu Alexandru Blaga, Președinte ANCP, a afirmat că odată început procesul de digitalizare,  acesta nu poate fi încetinit sau oprit, astfel că de acum în colo el va reprezenta normalitatea celor mai mulți dintre noi și, indiferent dacă ne convine sau nu, trebuie să luam lucrurile ca atare și să ne adaptăm vremurilor în care trăim. Tehnologia a câștigat odată cu declanșarea pandemiei de coronavirus, fiind practic cel mai eficient mijloc de prevenire a noului coronavirus. Începând de anul acesta, beneficiarii serviciilor oferite de ANCPI pot avea de ales intre a veni la ghișeu și a obține online documentele necesare. Președintele ANCPI a menționat că s-a lucrat mai eficient pe timpul pandemiei, pentru că s-a lucrat online. Totuși, digitalizarea presupune un efort continuu pentru a putea susține activitatea a 44 de instituții, pentru ca nu vorbim doar de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliara, ci și spre 42 de oficii teritoriale și despre Centrul National de Cartografie.

În luna martie, singurele documente care puteau fi obținute online prin intermediul platformei ePayment erau extrasul de carte funciara pentru informare,  extrasul de plan cadastral pe ortofotoplan și serviciile de poziționare GNSS în timp real. La acestea s-au adăugat funcționalități în sistemul integrat de Cadastru și Carte Funciară, astfel încât angajații să poată face de acasă ceea ce făceau de la birou. Mai mult, acum singura condiție pentru ca solicitările să poată fi transmise prin mijloace electronice este aceea să conțină o semnătura electronica calificata. în plus, partenerii ANCPI care depun  cereri online au primit un user și parola, având acces direct în eTerra pentru digitalizarea serviciilor oferite de ANCPI. O alta aplicație  oferita de ANCPI este Geoportalul, în care sunt evidențiate imobile în sistem de Cadastru și Carte Funciara. Mai mult decât atât, exista chiar prevederi legale care obliga autoritățile locale, spre exemplu, să furnizeze și să actualizeze date legate de nomenclatura stradală și alte serii de date în sensul asigurării unei evidențe unitare, pe lângă multe alte prevederi legate asemănătoare. Datele vor fi încărcate în Geoportal pentru a răspunde cerințelor Directivei ”Inspire” și pentru ca, în final, să poată fi utilizate  de publicul larg. 

În prezent, ANCPI lucrează la 2 proiecte și anume, introducerea plații cu cardul în eTerra și autentificarea în aplicația eTerra cu semnătura electronica calificata, care va eficientiza activitatea autorităților publice, dorința Agenției este aceea de a face ca în viitor lucrurile să meargă din ce în ce mai bine.

 Silviu Stoica, CEO Ramboll, a vorbit despre experiența Ramboll care este una destul de bogata și este recunoscută ca partener al Națiunilor Unite. 55% din activitatea Ramboll este recunoscuta ca fiind o contributie la indeplinirea indicatorilor Uniunii. Domnul Stoica a răspuns la ce însemnă soluții sustenabile pentru Smart Cities, menționând că România poate beneficia din toată expertiza de până acum, însă trebuie să ținem cont de ce însemnă planificarea strategică (ce este important într-un astfel de demers) si, de asemenea, trebuie să ținem cont de câteva concepte internaționale: mobilitatea, digitalizarea, interoperabilitatea și sustenabilitatea. Aceste trenduri ar trebui să fie prezente în toate proiectele astfel încât să poate fi  respectate și să poată conduce la atingerea unui obiectiv important. Conceptul de ”livability city” este unul dintre cele mai importante, din perspectiva Ramboll, plecând de la definiția din antichitate ca ”menirea adevărată a unui oraș este aceea să sigure condițiile de trai bun ”, iar nu doar să asigure condiții de trai. Un alt concept internațional este acela de ”copenhagenize”, în sensul ca, Copenhaga fiind orașul fanion în ceea ce privește condițiile de viață și de mediu, acest standard a fost ridicat la nivel de concept și preluat ca atare în toata lumea.

Conform unui studiu Ramboll (care a avut o gama foarte  larga de adresabilitate și de respondenți din toate palierele societății) exista 7 factori inter relaționali de care trebuie să ținem cont în  calitatea vieții: (i) condiții extreme, cu accent pe inundații, (ii) case accesibile ca preț, (iii) aer, (iv) spatii verzi,  (v) joburi, (vi) mobilitate, (vii) securitate sociala. Potrivit lui Silviu Stoica, un oraș nu poate fi considerat ”smart” dacă nu are acești factori la standarde ridicate. Putem spune că un oraș Smart trebuie să tina cont în planificarea urbana de 3 lucruri: (i) condiții de mediu, (ii) utilizarea tehnologiei (trebuie integrata într-un concept care să aducă soluțiile cele mai bune și mai aproape de cetățean), (iii) proiectarea spatiilor urbane și rezidențiale trebuie să aibă la baza obiectivul  asigurării unui trai bun, a unor condiții de relaxare și siguranță.

Anca Dragu, Director General Adjunct E-ON Romania, precizează că foarte importante în aceste ”Smart Cities” sunt infrastructurile pe care orașele le dețin. Infrastructura energetica este un element crucial, iar companiile care operează în acest domeniu trebuie să fie pregătite să ofere soluții integrate de furnizare de servicii, dar și  soluții care integrează consumatorii, pentru ca aceste concepte de  consumatori și grupuri energetice vor lua un elan deosebit în viitor. în ceea ce priveste zonele de interes și de acțiune ale E-ON Romania în ceea ce privește ideea de Smart Cities, Compania derulează Proiecte de ”e-mobility” , cum ar fi Proiectul la nivelul european, ”Next-e”. Acesta este gândit în mai multe state membre, iar până în prezent s-au instalat 16 stații de încărcare, urmând a fi instalate și altele în anul curent. O altă zona importantă este aceea de ”Smart Lighting”, în care E-ON detine  primul Proiect în acest domeniu în zona Frumușeni, din Arad. E-ON are în vedere și digitalizarea rețelei de electricitate, care este obiectivul de investiții principal al Companiei. Pentru 2019-2028, spre exemplu, ținta E-ON este montarea a aproximativ 400 de mii de contoare, ceea ce însemnă o investiție de aproape 130  de milioane de lei, această înseamnă ca peste 700 de mii de clienți, adică cca 50% dintre clienții E-ON  de energie electrica, vor beneficia de asemenea contoare.  Foarte important este cadrul legal în acest sens, astfel că firma își dorește ca discuțiile cu autoritățile să fie mai aplicate și pe termen lung.

Corneliu Bodea, CEO Adrem, afirma că este legat de Smart Cities printr-un proiect foarte important, dar nefinalizat însă, și anume, în anul 2012 Centrul Român al Energiei, Asociație condusă de domnul Bodea, a semnat cu primarul Sibiului de atunci un acord privind dezvoltarea unui proiect de Smart City. Faptul ca au trecut 8 ani de atunci în care s-au făcut doar câteva lucruri trebuie să conduca la dorința de dezvoltare cu o mai mare rapiditate. Potrivit lui Corneliu Bodea,  în orice zonă în care dezvoltarea tehnologică are o dinamică extrem de rapidă, proiectele tind să nu fie foarte ușor de implementat și este normal să fie așa, pentru ca tehnologiile nu sunt mature sau devin din ce în ce mai ofertante. Însă, odată cu dezvoltarea altor tehnologii (precum conexiunea 5G sau LoRa), a venit momentul ca acum proiectele de Smart Cities să capete contur. Smart Cities răspunde unei nevoi aproape filozofice pe care oamenii o au astăzi și anume, conectarea și interconectarea. De aceea, astăzi, s-au dezvoltat rapid proiectele care vizează conectarea și comunicarea sociala de tip Facebook, Twitter etc., bazate pe această nevoie a omului de a se conecta. Aceeași nevoie a cetățeanului se extinde prin astfel de proiecte la conectarea cu administrația  și infrastructura. De aceea, Corneliu Bodea considera ca această este nevoia de baza dint-un Smart Cities. De asemenea, pentru ca un proiect de Smart Cities să aibă succes are nevoie de pragmatism, adică să raspunda unor nevoie pragmatice, are ar fi, în primul rând, eficientizarea în utilizarea utilităților car includ proiectele de ”Smart Mattering” și ”Smart Green” etc. O alta nevoie pragmatica este legata de municipalitate, care dorește să fie în contact cu cetățeanul, dar în același timp, dorește să își eficientizeze propriile consumuri.

Elizabeta Ghidiu, Director de Comunicare Transgaz, a vorbit despre proiectele în care Transgaz este angrenată, majoritatea fiind proiecte de investiții strategice (pentru transportul gazelor naturale), investitii care confirmă anvergura regională a Companiei. Unul dintre aceste proiecte este Proiectul ”BRUA” , faza 1, unde în luna iulie urmează să fie finalizată și ultima stație de comprimare, care este un obiectiv major și susținut cu fonduri europene la care Transgaz a lucrat pe toate fondurile. Dezvoltarea și extinderea sistemului național de transport în vederea raportării tuturor localităților la rețeaua de gaze este o provocare pentru întreaga companie, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal pentru fiecare angajat, proiectul fiind început în urma cu 3 ani, iar astăzi prinde contur cu toate localitățile și autoritățile din ele.

 Ioan Popa, Primarul Municipiului Reșița, s-a oprit asupra domeniului informatizării. A menționat ca lucrurile funcționează mai bine în mediul online în ceea ce privește activitatea de la Primărie, dând exemple concret din modul de desfășurare al ședințelor sau al încheierii contractelor de achiziții, în special a celor semnate cu firme străine. De asemenea, la întrebarea dacă exista senzori de calitate a aerului în oraș, domnul Popa a precizat ca exista două astfel de stații, dar sunt deținute de Agenția de Mediu și urmează ca și primăria să discute pe tema achiziției unor astfel de stații.